Tara in care toti dubiosii ajung in functii de conducere si in care se fac tolcsouri despre interlopi schizofrenici mai produce si eroi. Sau mai exact, i-a avut. Un ultimul erou al luptei anticomuniste este Oleg Frunza. Astazi a implinit 88 de ani si a fost aniversat in sala mica de la Consiliu Judetean. A primit din partea CJ diploma de onoare pentru faptele sale de curaj. Povestea lui Oleg Frunza este tulburatoare. Insa o spune atat de linistit, de zambitor si de calm de parca ar citi o poveste pentru nepoti, incat starile pe care ti le provoaca sunt contradictorii. Iti vine sa zambesti si-ti dau lacrimile in acelasi timp. In perioada adolescentei de la Orhei, Oleg Frunza a facut parte dintr-o grupare care milita impotriva ocupatiei sovietice. La 17 ani, impreuna cu prietenii din miscare a infipt steagul Romaniei pe cladirea NKVD-ului din Orhei. La scurt timp, au fost toti prinsi. Cei peste 18 ani au fost executati, iar cei minori au fost trimisi in Siberia. Oleg Frunza a stat exilat la -40 de grade vreme de 14 ani. Primul pasaport al sau a fost sovietic. I l-au facut dupa ce a fost eliberat din lagarul siberian. Evident ca, atunci cand s-a intors in Romania, a avut probleme sa se angajeze. A avut taria sa se duca la secretarul de partid si sa-i ceara cetatenia romana. I-a aratat pe acte pentru ce fusese deportat in Siberia. A avut noroc ca se mai racisera relatiile dintre RPR si URSS. A lucrat scurt timp la un sovrom si apoi s-a mutat in Bacau. Asta este, pe scurt, povestea lui Oleg Frunza. Cuvintele sunt insa prea seci pentru a descrie viata unui erou al romanismului. O societate normala la cap ar transforma eroul in model pentru tineri. Doar ca nu suntem o societate prea normala. Au facut un gest de normalitate cei de la CJ. Felicitari. Si multumiri lui Oleg Frunza. Pentru exemplu pe care ni l-a dat.
Leave a Reply