Regiunea Moldovei ar putea beneficia de două miliarde de euro pentru infrastructură dar guvernul nu trimite proiecte

Dacă până acum era de neînțeles atitudinea guvernelor lui Dragnea în ceea ce privește accesarea fondurilor europene care stau și ne așteaptă, după atitudinea de ieri a comisarului european, Corina Crețu, culmea pesedistă veche, ne-am lămurit. Guvernele Dragnea nu au vrut. Ălea de dinainte au stat prea puțin, cel de azi, condus de analfabeta de la Videle are misiunea să facă pași hotărâți pentru ca România să sară pârleazul Europei.

Dragnea și compania de lingăi nu vor ca țara asta să mai facă parte din Uniunea Europeană. Le-ar plăcea banii UE dar sunt prea greu de furat. Prin urmare, nu depun proiecte. Pur și simplu.

Până la ora asta, regiunea Moldovei, cea mai săracă din țară, fără niciun metru de autostradă, ar fi putut să beneficieze de două miliarde de euro pentru infrastructură mare. O zice Corina Crețu într-un răspuns adresat deputatului Daniel Olteanu. Pe exercițiul ăsta bugetar, până în 2020. Însă Dragnea and comp nu vor să ia banii și să-i investească în regiune.

Ca să ne intre bine în cap, Liviu Dragnea și pesediștii își doresc o Moldovă ruptă de civilizație. Ciorovăiala între Bacău și Iași, pe tema falsă care autostradă-i mai bună, este doar o fumigenă de ochii lumii. Ne certăm între noi, ca proștii, în vreme ce infractorii și analfabeții de la București râgâie de bucurie. Totul a culminat cu gestul făcut de scursura aia denumită Iordache.

“Potrivit Ministerului Transporturilor, în regiunea respectivă ar putea exista proiecte sau potențiale proiecte de aproximativ 2 miliarde de euro , dar nu toate au fost sau pot fi depuse încă. 

De exemplu, pregătirea autostrăzii Tg.Mureș-Iași-Ungheni este planificată în cadrul programului  Infrastructura Mare 2014-2020. Deoarece această conexiune rutieră de mare viteză planificată va traversa un teren foarte dificil din punct de vedere tehnic, o pregătire amănunțită este esențială pentru o implementare eficientă. Construcția reală ar putea avea loc probabil în cadrul următorului program pentru transport, începând cu anul 2021, când va începe noul cadru financiar al Uniunii Europene.

Alte proiecte de transport care au fost cofinanțate cu fonduri europene ca parte a Politicii de Coeziune sunt șoseaua de  ocolire a orașului Suceava și DN24 (Programul Operațional Transport 2007-2013) de la Tutova la Vaslui și Albița la granița cu Republica Moldova. În plus, aeroporturile din Iași și Bacău au fost dezvoltate cu fonduri europene structurale și de investiții (FESI). Proiecte precum drumurile rapide Bacău-Pașcani, Focșani-Bacău, Buzău-Focșani, reabilitarea liniei de cale ferată Focșani-Roman, etc., sunt pregătite în acest sens. O pregătire corectă și temeinică a proiectelor, cu cooperarea tuturor părților interesate relevante este esențială.  Numai proiectele care sunt mature ar trebui lansate pentru licitație, astfel încât construcția să poată fi inițiată rapid, unde este posibil, cu fonduri ESI sau altă cofinanțare din partea Uniunii Europene”-Corina Crețu

Prin urmare, fondurile vor rămâne în continuare în sertarele Europei. Europenii speră că vom fi în stare să le luăm în exercițiul bugetar următor. Sunt naivi. Sau cel puțin au fost până la gestul lui Iordache și la buricăreala național-ceaușistă a premierului Dăncilă și a infractorului Dragnea. Să spunem, ca o poveste frumoasă, că guvernul va trimte proiecte, pe ultima sută de metri, ca să mai prindă ceva bani pe exercițiul ăsta bugetar și grosul pe cel viitor. Nimeni, nici măcar UE, nu ne poate promite că investițiile se vor face în regiunea Moldovei. Din păcate pentru noi, cei din Moldova, guvernul de la București decide unde se vor duce banii. Iar Dragnea, Dăncilă și restul nu vor o regiune dezvoltată economic și social. Culmea, ministrul transporturilor nu este nici din Băicoi, nici din Videle, nici din Șomunca. Are buletin de Bacău.

“România, in ansamblu, a fost desemnată teritoriu mai puțin dezvoltat, cu excepția regiunii București-Ilfov, care se încadrează în categoria regiunilor mai dezvoltate din cadrul politicii de coeziune a UE. Aceste categorii indică diferențe în intensitate și eligibilitate pentru sprijin financiar. Este decizia guvernului român cum aloca fondurile europene la nivel regional. Cu toate acestea, nu există un “instrument” la nivel european care poate califica regiunea Moldovei pentru a primi un anumit procent minim din fonduri ESI și, prin urmare, nu există nicio diferență între Moldova și orice altă regiune din România. Cu toate acestea, Planul general de transport cuprinde proiecte prioritare localizate în Moldova. În timp ce în prezent sunt în curs de implementare doar câteva proiecte (rutiere), există însă proiecte aflate în pregătire, cum ar fi drumurile rapide Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani și autostrada Brașov-Bacău. Reabilitarea liniei de cale ferată Focșani-Roman este de asemenea planificată pentru perioada 2021-2027″-Corina Crețu.

Dacă îți place site-ul Ferma Politică, poți contribui la redactarea articolelor și noi dezvăluiri, donând aici.